Multi dintre noi suntem
consumatori constienti cand vine vorba de hrana, dorim sa mancam cat mai sanatos, vrem sa facem miscare, totul pentru un stil de viata cat mai corect.
Dar multi dintre noi, nu ne gandim aproape niciodata atunci cand luam decizia de a cumpara haine ca acestea pot sa aiba si un impact negativ asupra a cateva lucruri. Pentru cei care va intrebati de ce ar trebui sa aveti grija de ceea ce este in dulapul dvs, aici sunt prezentate 6 idei:
1. Exista anumite chimicale in haine, care adesea sunt cancerigene. Ideea de a consuma alimente cat mai sanatoase incepe sa intereseze populatia iar aceasta este constienta de ceea ce mananca. Din pacate nu ne gandim si la imbracaminte in acelasi mod. Cei mai multi dintre noi nu stiu ca pesticidele, insecticidele, formaldehida si substantele ignifuge de pe hainele noastre sunt, de asemenea, daunatoare pentru sanatatea noastra. Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru si absoarbe instinctiv ceea ce punem pe el – produsele chimice incluse in imbracaminte.
2. In ziua de astazi exista 27-30 de milioane de sclavi in lume. Da, sclavi. V-ati intrebat vreodata cum pot cei de la H&M si Forever 21 sa vanda tricouri pentru 5 dolari? Exista oameni in tari precum Uzbekistan, Cambodgia, Bangladesh si India, care sunt obligati sa lucreze impotriva vointei lor. Indiferent ca au de cules bumbac sau ca taie pielea, ei nu sunt platiti pentru a-ti face imbracamintea. Ei sunt literalmente legati de o viata de inrobire cu foarte putine sperante de a iesi. Lucratorii din fabrica sunt platiti foarte putin, adica nu isi pot permite sa se hraneasca sau sa se adaposteasca, sau ce sa mai vorbim de intretinerea familiei. In 2012, un post de televiziune suedez a raportat ca muncitorii din Cambodgia erau platiti atat de putin incat trebiau sa imprumute bani pentru alimente.
3. Marii retaileri sunt o mare problema
Magazine ieftine de chilipiruri, mentalitatea ieftina a consumatorilor este direct legata de oamenii care fac hainele noastre. Deoarece ne asteptam sa putem cumpara o camasa pentru mai putin de 20 de dolari, comerciantii cu amanuntul sunt obligati sa gaseasca modalitati de a reduce costurile si de a concura intr-o piata foarte saturata.
In 2012, H&M a facut o declaratie publica spunand ca intentioneaza sa creasca salariile a mai mult de 850.000 de lucratori din industria textila pana in 2018. Desi suna ca un gest nobil, aceasta ridica problema de ce distribuitorul gigant nu a platit si anterior angajatii cu un salariu decent. In trecut, H&M a fost acuzat de promovarea platii cu salarii mizerabile, a mediilor de lucru nesigure si a malnutritiei. H&M nu este singur – Forever 21, Inditex, GAP si multi altii sunt actori majori in probleme ale dreptului omului si ale fortei de munca din intreaga lume.
4. Hainele noastre vechi si comportamentul distrug economia Africii
In timp ce revanzarea de haine second- hand este solida din punct de vedere etic, cantitatile masive de donatii provoaca o problema. Bunavointa si altele asemenea, primesc mai multe donatii de imbracaminte decat puteau oricand sa revanda. Deci, ce se intampla cu excesul?
Potrivit materialului „The Business of Fashion”, majoritatea hainelor donate sunt vandute comerciantilor de imbracaminte second- hand, care isi sorteaza hainele, apoi le impacheteaza in baloti pentru revanzare, de obicei in afara tarii in care imbracamintea a fost initial donata.
In Africa Subsahariana, unde se vand o treime din toate hainele donate la nivel global, industria de imbracaminte uzata submineaza industria textila si industria prelucratoare din Africa. Chiar si mai mult, „imbracarea” de haine nedorite in tari din cealalta parte a lumii ne da un sentiment nerealist de securitate pe care putem continua sa il consumam si sa-l aruncam la rate nesustenabile.
5. Este nevoie de decenii pentru ca imbracamintea sa se descompuna intr-un depozit de deseuri. Industria modei rapide a transformat patru sezoane regulate in 52 de microsezoane pentru a impulsiona noi tendinte si de a incuraja consumul rapid. Comerciantii cu amanuntul faciliteaza cumparatorilor sa cumpere o rochie ieftina, sa o poarte o singura data. Oare ne gandim unde se duc aceste haine dupa ce am terminat cu ele?
In medie un american arunca 68 de kg de imbracaminte pe an. Nylonul, poliesterul si alte materiale sintetice sunt, in esenta materiale plastice care se descompun cel mai greu. In conditiile in care risipa consumatorilor este in crestere, viitorul planetei nu arata prea bine.
6. Nu este imposibil
Consumatorii au puterea de cumparare. Cu totii avem posibilitatea de a schimba industria prin alegerea companiilor care merita banii nostri. Este vorba de autoeducatie si de adaptare la acest stil de viata intr-un mod care nu necesita un consum excesiv de imbracaminte de unica folosinta.
